Regiunea Craiova (după 1960: Regiunea Oltenia) a fost o
diviziune administrativ-teritorială situată în sud-vestul Republicii Populare
Române, între 1952 (când a avut o reorganizare administrativă în România) și
1968 (când au fost desființate regiunile și a fost reintrodus sistemul
administrativ bazat pe județe).
Populație
Populația regiunii Craiova era alcătuită preponderent din români. Acestora li
se adăugau romii și în sud, mici comunități de bulgari.
Istoric
Reședința regiunii a fost la Craiova, iar teritoriul cuprindea cuprindea
84,25% din teritoriul regiunii istorice Oltenia, având o suprafață de 20.300 km²
Regiunea Craiova includea 20 de raioane.
Vecinii regiunii
Craiova
Regiunea Craiova se învecina: la nord-vest cu Regiunea Timișoara (după
1960: Regiunea Banat), la nord cu Regiunea Hunedoara, la nord-est cu Regiunea
Pitești (după 1960: Regiunea Argeș), la sud-est cu Regiunea București, la sud cu
Bulgaria și la vest cu Iugoslavia.
Raioane componente
Amaradia (Melinești)
Baia de Aramă
Balș
Băilești
Calafat
Caracal
Corabia
Craiova
Cujmir
Filiași
Gilort (Tg. Cărbunești)
Gura Jiului (Bechet)
Novaci
Oltețu (Bălcești)
Plenița
Segarcea
Strehaia
Tîrgu Jiu
Turnu Severin
Vînju Mare
Acest articol conţine materiale din Wikipedia
sub licenţă gratuită GNU.
Reședință Râmnicu Vâlcea
Localități componente 2 municipii, 9 orașe, 78 Comune
Guvernare
- Președintele Consiliului Județean Dr.ing. Ion Câlea (PSD)
- Prefect Av. Petre Ungureanu
Suprafață
- Total 5.765 km²
Populație (2002)
- Total 413,247 locuitori
- Densitate 72 loc./km²
- Locul după populație 25
Prefix telefonic 50
Indicativ autovehicule VL
Județul Vâlcea, localizat în sudul României, se întinde pe o suprafață
de 5.765 km² și se învecinează cu județele Alba și Sibiu la nord, județul Argeș
la est, județul Olt la sud și sud-est, județul Dolj la sud-vest, județul Gorj la
vest și județul Hunedoara la nord-vest.
Reședința județului este municipiul Râmnicu Vâlcea.
Din punct de vedere administrativ, județul Vâlcea este împărțit în 2
municipii, 9 orașe și 78 de comune.
Prin așezarea sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate
formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect
de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele ale
Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și
Parâng. Aici între masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni
intramontane din județ, cunoscută sub numele de Țara Loviștei.
Muntele Cozia, după unele mărturii ar fi "Kogaionon, muntele sfânt
al dacilor".
Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și
Subcarpații Getici, cu altitudini între 400–800 m.
Râul Olt străbate județul pe o distanță de 135 km, primind apele a numeroși
afluenți din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care
se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafața județului.
Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga
Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești,
Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani
(lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de
la Ocnele Mari.
Județul Vâlcea prin însăși așezarea sa geografică dispune de importante
resurse naturale. Munții cu vaste păduri de conifere și foioase unde trăiesc urși,
capre negre, cerbi, căprioare. De asemenea pășuni alpine unde oieritul
este ocupația ancestrală a oamenilor locului.
Către dealuri, plantațiile pomicole oferă fructe: mere, pere, prune, nuci,
cireși, vișini. Din prelucrarea prunelor, în județ se produce țuica de Horezu și
țuica de Vâlcea. Tot pe dealuri, mai spre sudul județului, se cultivă vița de
vie din care se produc vinurile de Drăgășani.
Spre granița de sud a județului, câmpia asigură terenuri fertile practicării
agriculturii, cultivându-se cerealele (grâu, secară, porumb) sau culturi tehnice.
Bogăția județului Vâlcea este întregită de importante resurse minerale,
importante atât pentru economia județului cât și pentru economia națională. De
la Cataracterele Lotrului, lângă Voineasa, se exploatează mică, pegmatite de
cuarț și fedspat; calcar de la cariera Bistrița din comuna Costești: sare (clorură
de natriu) de la Ocnele Mari; cărbune brun de la Berbești, Alunu, Copăceni; țiței
și gaze naturale de la Băbeni, Mădulari, Făurești; izvoare de ape minerale de la
Călimănești, Băile Olănești, Băile Govora; hidrocentrale (17 la număr).
Economie
Principalele ramuri economice ale județului Vâlcea sunt agricultura,
industria chimică, industria lemnului, industria alimentară ,etc. Industria
chimică este reprezentată de fabrici și combinate precum Oltchim S.A., Uzinele
Sodice Govora, ambele aflate la distanță de 10 km față de Râmnicu Vâlcea.
Indusria energetică: hidrocentrale construite de-a lungul râurilor Olt și Lotru
(Barajul Lotru-Ciunget). Industria lemnului este prezentă la Râmnicu Vâlcea și
Brezoi.
Agricultură
Industria morăritului și panificației: la Râmnicu Vâlcea,reprezentată de
firmele Boromir și Vel Pitar.
Industria cărnii: la Râmnicu Vâlcea, reprezentată de Fabrica de Carne
Diana.
Industria de vinificație: la Drăgășani.
Industria alimentară: de conserve din legume și fructe, bere: la Râmnicu
Vâlcea.
Regiune Sud-Vest
Reședință Slatina
- Președintele Consiliului Județean Paul Stănescu(PSD)
- Prefect Eugen Ionica
Suprafață 5.498 km²
Populație (2002)
- Total 489,274 locuitori
- Densitate 89 loc./km²
- Locul după populație 18
Prefix telefonic 49
Indicativ autovehicule OT Olt este un județ din Oltenia (partea situată de la vest de râul Olt,
fostul județ Romanați) și Muntenia (partea situată la est de râul Olt), România.
Geografie
Localizare: Județul Olt este situat în partea de sud a țării, pe
cursul inferior al râului care i-a dat numele și face parte din categoria
județelor riverane fluviului Dunărea. Prin portul dunărean Corabia are ieșire la
Marea Neagră. Suprafața totală de 5.498 kmp., reprezentând 2,3% din teritoriul
țării, situează județul pe locul 22 la nivelul României ca suprafață. Din punct
de vedere al populației, județul ocupă locul 18 cu 489.274 locuitori (2002)
având o densitate de 89 locuitori/km². Vecini:
Nord – județul Vâlcea
Est – județele Argeș și Teleorman
Sud – fluviul Dunărea pe o distanță de 45 km, care-l desparte de
Bulgaria
Vest – județul Dolj
Climă: este temperat-continentală, mai umedă în partea de nord si mai
aridă în partea de sud. Punctul cel mai friguros etse la Caracal datorită
curenților reci din estul Câmpiei Române care își au punctul terminus în această
zonă, iar punctul cel mai călduros este la Corabia. Relief: Este centrat pe valea inferioară a Oltului și teraselor sale
și este format din câmpii și dealuri nu prea înalte. De la limita de nord a
județului până în apropiere de Slatina se întâlnește zona de dealuri, aparținând
Podișului Getic și care ocupă o treime din suprafața județului. La sud de
Slatina până la Dunăre se desfășoară o parte a Câmpiei Române, cu următoarele
subunități de câmpie: Câmpia Romanaților, Câmpia Boianului și Câmpia Burnazului.
Altitudinea reliefului coboară în pantă lină de la Vitomirești, către Dunăre
până la Corabia, ceea ce conferă o expoziție sudică însorită. Valea Dunării,
orientată est-vest, domină malul românesc și prezintă terase întinse. Valea
Oltului reprezintă o adevarată axă a teritoriului județului. Terasele Oltului se
remarcă prin întinderi mai mari pe partea dreaptă a văii, începând din nordul
județului până la Dunăre si până la Drăgănești pe partea stângă unde sunt bine
dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m și Slatina 50-60m. Rețea hidrografică: Axul principal al rețelei hidrografice îl
constituie râul Olt care străbate județul pe la mijloc de la nord la sud, pe o
lungime de 143 km. Râul Olt primește ca afluenți principali: pe dreapta râul
Olteț, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul,
Dârjovul. În partea de nord, județul Olt este brăzdat și de râul Vedea, cu
afluentul de pe partea dreaptă Plapcea. Pe o distanță de 45 km, partea de sud a
județului este udată de apele Dunării, care colectează întreaga rețea
hidrografică a județului.
Lista orașelor din județul Olt
Slatina, municipiu, reședința județului Olt
Caracal, municipiu, fostă reședință a județului Romanați
Până în prezent, în România nu
există niciun centru de recuperare oncologică.
·Construirea primei Clinici de Recuperare Oncologică din România este o şansă pe
care Fundaţia Sfânta Irina luptă să
o ofere bolnavilor de cancer în stadiu incipient, într-un efort de a găsi o
soluţie în faţa unui sistem de sănătate
deficitar.
·Îngrijirea post-tratament este vitală, pentru că:
oOrganismul uman are
nevoie de întărire, revitalizare și readaptare în urma tratamentului alopat.
oPacienții diagnosticați cu cancer sunt afectaţi din punct de
vedere psihic de şocul că boala lor nu ar putea fi tratată şi dezvoltă
depresii, care îngreunează tratamentul oncologic.
·Clinica va putea ajuta să trăiască peste 1.000 de bolnavi în
fiecare an;
oApar peste 2.000 de noi cazuri de cancer în fiecare an;
oSuntem printre fruntaşii Europei în ceea ce priveşte
mortalitatea în cazul cancerelor.
·Clinica Nera va oferi îngrijire post-tratament bolnavilor de
cancer în stadii incipiente și va încorpora şi un departament de cercetare pentru prevenţia
şi depistarea precoce a cancerului.
·Clinica va folosi metode de recuperare precum:
-psihoterapie;
-kinetoterapie;
-dietoterapie;
-învăţarea unui stil de viaţă corect.
·Cercetarea în prevenţia şi depistarea precoce a cancerului
este vitală, pentru că:
oSusţine dezvoltarea terapiilor auxiliare tratamentului
medical;
oInvesteşte în educarea comportamentelor preventive -
adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi a unei mentalităţi pozitive reprezintă
o barieră în calea tuturor bolilor.
·Centrul va fi ridicat în Valea Nerei, în localitatea
Slatina-Nera din judeţul Caraş Severin.
·Construcţia demarează în luna septembrie 2012, iar proiectul este
proiectat să fie finalizat la sfârșitul primului trimestru din 2014.
·Centrul va fi organizat într-o structură arhitecturală şi
funcţională de tip sanatorial și va avea 42 de saloane, pacienții urmând a fi
găzduiţi în saloane cu 1 pat.
Despre proiect
·În 2010, pentru construcţia Clinicii Nera, s-a depus un
proiect de finanţare în cadrul POSCCE Axa Prioritară 2 – Competitivitate prin
CDI, Operaţiunea 2.3.2. Contractul, în valoare totală de aproximativ 4.5
milioane EUR, a fost semnat în august 2011, pentru o finanțare de aproape 70%
din valoarea eligibilă, pentru restul fiind necesar aportul beneficiarului.
·Costurile implicate de realizare a investiţiei se ridică la
15.717.640 RON, fără TVA. Proiectul are aprobată o finanţare în valoare de
9.380.751,10 RON (adică 2.202 mil EUR), iar contribuţia Fundaţiei este de 30%
din totalul proiectului, respectiv suma de 6.337.079 RON (sau 1.487,5 mil.
EUR), fără TVA, la care se adaugă valoarea TVA-ului de aproximativ 885.027 EUR.
Mai multe detalii despre clinica
Nera şi despre colectarea de fonduri pe www.clinicanera.ro.
Despre Fundaţia Sfânta Irina
Fundația Sfânta Irina a fost
înființată în anul 1998 de către un grup de medici – cadre universitare,
cercetători, rezidenţi, specialişti – în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii
bolnavilor de cancer. În 2006, fundația a construit Centrul de Îngrijiri Paliative
„Sfânta Irina”, care are ca scop îngrijirea specializată a bolnavilor de cancer
şi leucemie aflaţi în stadiu avansat. În cadrul acestui centru, specialiștii
oferă în mod gratuit și fără nicio discriminare, asistenţă medicală, socială,
psihologică şi spirituală atât bolnavilor, cât şi familiilor acestora. Director al Fundaţiei Sfânta Irina este dr. Pavel Chirilă,
cel care a mai înfiinţat şi Centrul de îngrijire paliativă Sfânta Irina
Elaborarea strâmbă a legilor şi/sau aplicarea lor ad literam
de către funcţionarii publici naşte monştri!
La începutul anului 2002 am fost numit administrator la o firmă nou
înfiinţată.
În acelaşi an, unul din cei doi asociaţi ai firmei a decis desfiinţarea firmei
si eliberarea din funcţie a tuturor angajatilor, inclusiv a administratorului,
preluând toate documentele firmei, ştampilele, şi inventarul.
Ulterior, acesta a suspendat activitatea firmei fără a plăti taxele şi
impozitele către stat şi dispunând după bunul plac de bunurile aflate în
inventar.
În anul 2007, am primit o somaţie ca administrator al firmei (întrucât asociatul
nu a procedat ulterior, aşa cum a promis, la modificarea actului constituiv
privind eliberarea din funcţie a administratorului) să plătesc toate taxele şi
impozitele restante, inclusiv penalităţile aferente.
Intrucât nu puteam demonstra decât în urma unui proces cu martori că nu mai am
nicio legătura cu firma, am fost de acord să plătesc personal această sumă, cu
condiţia eliberării mele din funcţie. Ca urmare, între asociaţii firmei şi mine
s-a încheiat un Proces Verbal autentificat la notariat, conform căruia după
plata sumei respective sunt eliberat din funcţie şi exonerat de orice răspunderi
ulterioare. Dovada plăţii şi o copie a Procesului Verbal de schimbare din
funcţie le-am depus şi la Administraţia Financiară, obţinând de acolo o Fişă
Sintetică Totală din care rezulta că firma nu mai are nicio datorie. Conform
Procesului Verbal respectiv "administratorul este exonerat de orice alte
responsabilităţi şi este eliberat din funcţie iar activitatea firmei este
preluată de asociaţi, urmând ca asociaţii să efectueze modificările necesare în
documentele companiei şi la Registrul Comerţului în termen de 30 zile de la
încheierea prezentului proces verbal".
Intrucât ulterior am constatat că asociaţii firmei nu au procedat conform Legii
Societăţilor Comerciale nr. 31/1990 înscriind în Registrul Comerţului eliberarea
din funcţie a administratorulu conform Procesului Verbal (personal, ca fost
administrator, nu mai aveam nicio posibilitate legală de a acţiona în acest sens),
am solicitat Oficiului Registrului Comerţului Mehedinţi printr-o adresă
înregistrată să ia măsuri împotriva asociaţilor pentru a se încadra în
legalitate şi să facă modificările necesare, conform documentelor pe care le-am
ataşat în copie.
Functionarul de la Oficiului Registrului Comerţului Mehedinţi cu care am
discutat a refuzat sa ia în considerare documentele prezentate, afirmând că nu
pot fi eliberat din funcţie decât dacă asociaţii se vor prezenta personal la
Oficiului Registrului Comerţului Mehedinţi.
În 2011, am fost citat de către Oficiul Registrului Comerţului Mehedinţi ca
administrator la Tribunalul Mehedinţi pentru dizolvarea firmei. Prin decizia
judecătorească pe baza documentelor pe care le-am depus, s-a recunoscut faptul
că nu mai am nicio legătură cu firma respectivă şi a-a admis dizolvarea firmei.
Urmare a acestei decizii, Oficiul Registrului Comerţului Mehedinţi a dat din nou
în judecată firma, de această dată fără a mai fi nominalizat ca administrator al
firmei, conform documentelor afişate online de către Tribunalul Mehedinţi. Prin
decizia judecătorească se decide radierea firmei din registrul comerţului.
În august a.c., m-am prezentat la Oficiul Registrului Comerţului Mehedinţi
pentru a mă putea înregistra ca să lucrez ca Persoană Fizică Autorizată. După ce
am plătit toate taxele aferente, la câteva zile, mi s-a respins solicitarea pe
motiv că "exista fapte in cazierul fiscal conf.og75/2001 art.2/alin,3". "Fapta
savarsita: Reprezentant legal al persoanei juridice declarata inactiva fiscal;
actul normativ incalcat: OG Nr. 75 din 2001 art. 2 1 alin, 3 1 lit. 1 pct.;
Sanctiunea aplicata efectiv: firma a fost declarata inactiva fiscal la 2009.
Conform actului normativ: OP Nr. ... din 2009 art. 1 alin, 1 lit. 1 pct.. Organ
constatator: Compartiment cu atributii in gestionarea registrului
contribuabililor. Institutia constatatoare : Ministerul Finantelor Publice. Fisa
de inscriere: ... din ...12009. Contribuabil sanctionat având CIF: ..."
La Oficiul Registrului Comerţului Mehedinţi mi s-a spus că, pentru a putea fi
înregistrat ca Persoană Fizică Autorizată, trebuie să obţin de la Administraţia
Financiară o reactivare a cazierului fiscal.
La Administraţia Financiară mi s-a spus că nu pot lua în consideraţie actele
prezentate de mine, singura sursă a lor pentru această situaţie fiind Oficiul
Registrului Comerţului Mehedinţi, unde eu figuram încă în funcţia de
administrator iar firma nu era radiată.
În concluzie, mi s-a răspuns că nu mă pot înregistra ca Persoană Fizică
Autorizată, şi deci nu am voie să lucrez.
Concluziile trase de mine din această situaţie se rezumă pe scurt la următoarele:
1. Patronul unei firme poate demite un administrator şi apoi să opereze firma
după bunul lui plac, răspunderea revenind în totalitate vechiului administrator
atâta timp cât patronul nu operează modificarea la Registrul Comerţului, chiar
dacă administratorul respectiv deţine documente legale care atestă nevinovăţia
sa.
2. Prin refuzul sub orice formă de a se înregistra o Persoană Fizică
Autorizată, mai ales în condiţiile crizei profunde actuale unde nu se găsesc
decât foarte greu locuri de muncă la alte firme şi aproape deloc la stat, se
refuză dreptul fundamental la muncă al persoanei respective.
La întrebarea mea adresată funcţionarilor cu care am discutat, despre cum voi
trăi fără alte venituri şi fără a avea posibilitatea legală să lucrez, aceştia
au dat din umeri şi au spus că nu comentează.
Urmare a acestei situaţii fără ieşire, am transmis câte o adresă cu aceste
aspecte, solicitând anularea interdicţiei de a munci, către Ministerul
Finanţelor Publice, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri,
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, şi Oficiul National al Registrului
Comertului. Încă mai aştept un răspuns de la aceste instituţii.
Regiune Sud-Vest
Reședință Drobeta-Turnu Severin
Suprafață - Total 4.933 km²
Populație (2002)
- Total 306,732 locuitori
- Densitate 62 loc./km²
- Locul după populație 35
Prefix telefonic 0a52
Indicativ autovehicule MH
Două origini ale cuvântului Mehedinți sunt posibile: una latină, ce ar
deriva din anticul "Mediam", colonie romană de lângă localitatea "Mehadia"
(Caraș-Severin) sau maghiară: "méhészkedés" - stupărit ("méhek" însemnând
albină). Imaginea albinelor în heraldica ținutului regiunii Mehedințiului
pare să confirme cea de-a doua origine etimologică.
Conform istoricului Bogdan Petriceicu Hasdeu, în a sa Istorie Critică a
Românilor, numele de Mehedinți vine de la Mehedinski, un termen slav
desemnând teritoriul din jurul orașului Mehadia, oraș aflat pe teritoriul
județului vecin Caraș Severin, la granița cu Mehedințiul.
Lista municipiilor din județul Mehedinți
Drobeta-Turnu Severin
Orșova
Lista orașelor din județul Mehedinți
Strehaia
Vânju Mare
Baia de Aramă
Lista comunelor din județul Mehedinți
Bâcleș
Bala
Bălăcița
Bâlvănești
Balta
Braniștea
Breznița-Motru
Breznița-Ocol
Broșteni
Burila Mare
Butoiești
Căzănești
Cireșu
Corcova
Corlățel
Cujmir
Dârvari
Devesel
Dubova
Dumbrava
Eșelnița
Florești
Gârla Mare
Godeanu
Gogoșu
Greci
Grozești
Gruia
Hinova
Husnicioara
Ilovăț
Ilovița
Isverna
Izvoru Bârzii
Jiana
Livezile
Malovăț
Obârșia de Câmp
Obârșia-Cloșani
Oprișor
Pădina Mare
Pătulele
Punghina
Podeni
Ponoarele
Poroina Mare
Pristol
Prunișor
Rogova
Salcia
Stângăceaua
Svinița
Șișești
Șimian
Șovarna
Tâmna
Vânători
Vânjuleț
Vlădaia
Voloiac
Vrata
Acest articol conţine materiale din Wikipedia
sub licenţă gratuită GNU.