Regiune Sud-Vest
Reședință Drobeta-Turnu Severin
Suprafață - Total 4.933 km²
Populație (2002)
- Total 306,732 locuitori
- Densitate 62 loc./km²
- Locul după populație 35
Prefix telefonic 0a52
Indicativ autovehicule MH
Două origini ale cuvântului Mehedinți sunt posibile: una latină, ce ar
deriva din anticul "Mediam", colonie romană de lângă localitatea "Mehadia"
(Caraș-Severin) sau maghiară: "méhészkedés" - stupărit ("méhek" însemnând
albină). Imaginea albinelor în heraldica ținutului regiunii Mehedințiului
pare să confirme cea de-a doua origine etimologică.
Conform istoricului Bogdan Petriceicu Hasdeu, în a sa Istorie Critică a
Românilor, numele de Mehedinți vine de la Mehedinski, un termen slav
desemnând teritoriul din jurul orașului Mehadia, oraș aflat pe teritoriul
județului vecin Caraș Severin, la granița cu Mehedințiul.
Lista municipiilor din județul Mehedinți
Drobeta-Turnu Severin
Orșova
Lista orașelor din județul Mehedinți
Strehaia
Vânju Mare
Baia de Aramă
Lista comunelor din județul Mehedinți
Bâcleș
Bala
Bălăcița
Bâlvănești
Balta
Braniștea
Breznița-Motru
Breznița-Ocol
Broșteni
Burila Mare
Butoiești
Căzănești
Cireșu
Corcova
Corlățel
Cujmir
Dârvari
Devesel
Dubova
Dumbrava
Eșelnița
Florești
Gârla Mare
Godeanu
Gogoșu
Greci
Grozești
Gruia
Hinova
Husnicioara
Ilovăț
Ilovița
Isverna
Izvoru Bârzii
Jiana
Livezile
Malovăț
Obârșia de Câmp
Obârșia-Cloșani
Oprișor
Pădina Mare
Pătulele
Punghina
Podeni
Ponoarele
Poroina Mare
Pristol
Prunișor
Rogova
Salcia
Stângăceaua
Svinița
Șișești
Șimian
Șovarna
Tâmna
Vânători
Vânjuleț
Vlădaia
Voloiac
Vrata
Acest articol conţine materiale din Wikipedia
sub licenţă gratuită GNU.
Peste o mie de credincioşi din toate judeţele Olteniei au
fost prezenţi astăzi (luni, 6 august), la Mănăstirea Lainici din judeţul Gorj,
de praznicul “Schimbarea la Faţă a Domnului”. În această zi a fost sărbătorit şi
hramul Schitului Locurele, situat la aproximativ cinci kilometri distanţă de
sfântul locaş monahal. Cu acest prilej, slujba Sfintei Liturghii a fost
oficiată de Înalt Preasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi
Mitropolitul Olteniei şi de Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul
Severinului şi Strehaiei, alături de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.
Răspunsurile la strană au fost date de Grupul Psaltic “Sfântul Dimitrie
Izvorâtorul de Mir”, al Catedralei Mitropolitane “Sfântul Dumitru” din Craiova, condus de prof.
Victor Şapcă. După ce au ascultat Sfânta Liturghie, credincioşii s-au închinat
la moaştele Sfântului Irodion, aflate în incinta mănăstirii, şi au sărutat
icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. La final, IPS Părinte Mitropolit
Irineu a vorbit despre semnificaţia sărbătorii de astăzi pentru credincioşii
creştin - ortodocşi.
“Plecăm de aici nu numai cu această bucurie a serbării, de
praznicul «Schimbării la Faţă a Domnului», dar ne întoarcem cu lumina pe care
Sfinţii Apostoli au văzut-o pe Muntele Tabor, întrucât orice Sfântă Liturghie
este un Tabor. Urcăm treaptă cu treaptă prin rugăciunile şi cântările Sfintei
Liturghii şi ajungem în vârf, într-un munte înalt, aşa cum spune Sfânta
Evanghelie. Urcăm sus, să-L vedem pe Dumnezeu, să ne împărtăşim de El şi să
trăim această bucurie, a prezenţei lui Dumnezeu”, a precizat în cuvântul de
învăţătură IPS Părinte Mitropolit Irineu.
Mănăstirea Lainici este aşezată în Defileul Jiului şi este
considerată de sute de ani liantul credincioşilor din Oltenia cu cei din
Ardeal, datorită aşezării ei geografice. Aflat într-o poiană, la o altitudine
de aproape 800 de metri, aşezământul monahal a luat fiinţă între anii 1850 -
1852. În biserica nou-construită în curtea Mănăstirii Lainici se află icoana
făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Grabnic Ascultătoare“, unicat în ţara noastră, adusă de la Muntele Athos. Este pictată pe
lemn de santal şi acoperită cu o mantie grea de argint aurit.
Regiune Sud-Vest
Reședință Târgu Jiu
Guvernare
- Președintele Consiliului Județean Ion Călinoiu (PSD)
- Prefect Vasile Liviu Andrei
Suprafață
- Total conform surselor, 5.602 km²
Populație (2011)
- Total 345,771 locuitori
Prefix telefonic 53
Indicativ autovehicule GJ
Județul Gorj este unul dintre cele 41 de județe ale României.
Reședința lui este municipiul Târgu Jiu.
Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii
culturii și-au gasit adăpost în Gorj. Prima unitate administrativ-teritorială
atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul Jaleș.
Teritoriul județului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord.
Acest județ a fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din
secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea județul a fost o parte distinctă a
formațiunii politice condusă de Litovoi. Doar la sfârșitul secolului al XV-lea
se poate vorbi de Gorj ca județ.
Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului
Jiu. Este limitat de județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin
(nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est). La nivelul județului Gorj, pe
parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost recenzate 155.695 de locuințe și
345.771 de persoane.
Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, județul Gorj se află
într-o poziție mai puțin favorabilă, deoarece regiunea din care face parte este
caracterizată de un nivel de dezvoltare mai scăzut. El dispune de aproximativ
250.000 de hectare de teren agricol arabil și este unul dintre județele bogate
în resurse naturale atât din punct devedere al cantităților cât și al
diversității.
Cu un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de cadru
natural pitoresc, monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică.
Căi de transport și comunicație
Județul Gorj este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii
de transport, căi de comunicație și accesibilitate spre porturile dunărene și în
zona turistică submontană:
poziție favorabilă, relativ centrală, a municipiului Târgu Jiu la
intersecția unor axe majore de circulație (Craiova – Deva și Râmnicul Vâlcea
– Drobeta Turnu Severin);
majoritatea orașelor adiacente unui DN (excepție Țicleni) și un grad bun
de acoperire al teritoriului (39,3 km - 100 km²), dar nu însă și calitativ;
deși regiunea are o densitate redusă, accesibilitatea și densitatea
feroviară relativ bună (34,4 km / 1.000 km²), în apropiere de magistrala
București – Craiova.
Gorjul este traversat de drumuri județene și este accesibil prin rețeaua de
drumuri naționale de bună calitate (1.500 km de drumuri la nivelul județului).
În 2-5 ore se poate ajunge într-unul din marile centre ale țării - București,
Timișoara, Craiova.
Sistemul de telecomunicații a beneficiat în ultimii ani de îmbunătățiri.
Astfel, s-a trecut la înlocuirea centralelor telefonice manuale, fiind dată în
folosință, între altele, în Târgu Jiu o centrală telefonică digitală cu 16.000
de linii telefonice.
Serviciile poștale au fost restructurate pe parcursul ultimilor ani. Pe lângă
serviciile tradiționale oferite (scrisori, colete), au fost introduse și alte
lucruri, cu o solicitare din ce în ce mai mare.
Port popular
Portul popular din Gorj este alcătuit din catrințe (cea din față numită
fâstâc, iar cea din spate cătrințoi), apoi vâlnic, cămașă sau ciupag cu poale,
cârpă de bumbac sau borangic, cojocul și șuba pe timp de iarnă. Ceea ce
caracterizează costumul de Gorj este armonia cromatică, tonurile vii de albastru,
roșu și alb, decorul variat al vâlnicelor format îndeosebi din motive geometrice
ca: romburi, cruciulițe, spirale. Un moment important în evoluția costumului
gorjenesc îl constituie apariția portului schilăresc în jurul anului 1900 care
adaugă noi piese la costumul tradițional, contribuind la îmbogățirea
ornamenticii, a materialelor din care se confecționau piesele prin introducerea
postavului.
Regiune Sud-Vest
Reședință Craiova
- Președintele Consiliului Județean Ion Prioteasa (PSD)
- Prefect Giugea Nicolae
Suprafață
- Total 7.414 km²
Populație (2002)
- Total 734,231 locuitori
- Densitate 99 loc./km²
- Locul după populație 3
Prefix telefonic 51
Indicativ autovehicule DJ Dolj este un județ în regiunea Oltenia din România, aflat în regiunea
cea mai mănoasă și roditoare a Câmpiei Dunării și a Olteniei, într-o zonă ce a
oferit, de-a lungul timpului, condiții de climă și mai ales sol, dintre cele mai
prielnice.
Populația
Evoluția demografică
Diviziuni
administrative
Județul Dolj cuprinde 3 municipii, 4 orașe și 103 comune.
Municipii
Craiova
Băilești
Calafat
Orașe
Bechet
Dăbuleni
Filiași
Segarcea
Comune
Afumați
Almăj
Amărăștii de Jos
Amărăștii de Sus
Apele Vii
Argetoaia
Bârca
Botoșești-Paia
Brabova
Brădești
Braloștița
Bratovoești
Breasta
Bucovăț
Bulzești
Călărași
Calopăr
Caraula
Cârcea
Cârna
Carpen
Castranova
Catane
Celaru
Cerăt
Cernătești
Cetate
Cioroiași
Ciupercenii Noi
Coșoveni
Coțofenii din Dos
Coțofenii din Față
Daneți
Desa
Dioști
Dobrești
Dobrotești
Drăgotești
Drănic
Fărcaș
Galicea Mare
Galiciuica
Gângiova
Ghercești
Ghidici
Ghindeni
Gighera
Giubega
Giurgița
Gogoșu
Goicea
Goiești
Grecești
Întorsura
Ișalnița
Izvoare
Leu
Lipovu
Măceșu de Jos
Măceșu de Sus
Maglavit
Malu Mare
Mârșani
Melinești
Mischii
Moțăței
Murgași
Negoi
Orodel
Ostroveni
Perișor
Pielești
Piscu Vechi
Plenița
Pleșoi
Podari
Poiana Mare
Predești
Radovan
Rast
Robănești
Rojiște
Sadova
Sălcuța
Scăești
Seaca de Câmp
Seaca de Pădure
Secu
Siliștea Crucii
Șimnicu de Sus
Sopot
Tălpaș
Teasc
Terpezița
Teslui
Țuglui
Unirea
Urzicuța
Valea Stanciului
Vârtop
Vârvoru de Jos
Vela
Verbița
Turism
Absența peisajelor naturale și transformările antropice determină un
potențial turistic redus, dar care recompensează prin obiectivele turistice și
arhitectonice din principalele orașe
Rezervații naturale și monumente ale naturii
Pădurea Ciurumela de la Poiana Mare - Este o rezervatie
forestiera, cu salcâmi bătrâni, apreciată pentru conținutul lemnos și
dimensiunile arborilor, unici în Europa. Rezervația forestieră se află pe
partea dreaptă a drumului național Calafat – Bechet – Cernavodă, la circa 5
km de comuna Poiana Mare. Pădurea de salcâm care formează rezervația are o
vechime de peste 90 de ani și se întinde pe o suprafață de 8 ha.
Punctul fosilifer Bucovăț - În comuna Bucovăț se întinde pe o
suprafață de 4 ha, un important punct fosilifer, cu o bogată faună fosilă de
cochilii de moluște, care datează din Paleolitic, descoperit în anul 1949.
Datorită cercetărilor și studiilor publicate despre fauna fosiliferă de
moluște existentă aici, zona este ocrotită de lege.
Rezervația ornitologică de la Ciupercenii Noi (la sud de Calafat)
- În apropiere de comuna Ciupercenii Noi se întinde pe o suprafață de 500 ha
un colț de luncă care a fost declarată rezervație ornitologică în anul 1971.
Aici traiesc peste 140 de specii de păsări, unele rare, printre care se
numără barza neagră, egreta mică, rața pestriță, lișița, codobatura albă,
stârcul roșu etc. Este singurul loc din lunca Dunarii care a rămas
neîndiguit.
Rezervația de bujori sălbatici de la Plenița - Este unică în
Romania.
Păduri - Zona Doljului este presarată cu numeroase păduri cum
sunt cele de la Coșoveni (o zonă de vanatoare de căpriori și fazani la 10 km
de Craiova pe DN 6), Radovan (la 30 km de Craiova) sau de la Braniște (cu
stejar brumăriu).
Parcul Nicolae Romanescu din Craiova - Realizat după planurile
arhitectului francez E. Redont între anii 1900 – 1903, este unul dintre cele
mai mari parcuri din țară (cu o suprafață de 90 ha). Aici au fost amenajate
sere, un lac cu insule, statui și un frumos pod suspendat.
Personalități
Corneliu Baba
Ioana Bulcă
Marcel Iureș
Alexandru Macedonski
Titu Maiorescu
Amza Pellea
Doina Ruști
Marin Sorescu
Francisc Șirato
Nicolae Titulescu
Ion Țuculescu
Nicolae Vasilescu Karpen
Ion D. Sîrbu
Acest articol conţine materiale din Wikipedia
sub licenţă gratuită GNU.