Judeţul Mehedinţi

Regiune Sud-Vest
Reședință Drobeta-Turnu Severin
Suprafață - Total 4.933 km²
Populație (2002)
- Total 306,732 locuitori
- Densitate 62 loc./km²
- Locul după populație 35
Prefix telefonic 0a52
Indicativ autovehicule MH

Două origini ale cuvântului Mehedinți sunt posibile: una latină, ce ar deriva din anticul "Mediam", colonie romană de lângă localitatea "Mehadia" (Caraș-Severin) sau maghiară: "méhészkedés" - stupărit ("méhek" însemnând albină). Imaginea albinelor în heraldica ținutului regiunii Mehedințiului pare să confirme cea de-a doua origine etimologică.
Conform istoricului Bogdan Petriceicu Hasdeu, în a sa Istorie Critică a Românilor, numele de Mehedinți vine de la Mehedinski, un termen slav desemnând teritoriul din jurul orașului Mehadia, oraș aflat pe teritoriul județului vecin Caraș Severin, la granița cu Mehedințiul.

Lista municipiilor din județul Mehedinți

Drobeta-Turnu Severin
Orșova

Lista orașelor din județul Mehedinți

Strehaia
Vânju Mare
Baia de Aramă

Lista comunelor din județul Mehedinți

Bâcleș
Bala
Bălăcița
Bâlvănești
Balta
Braniștea
Breznița-Motru
Breznița-Ocol
Broșteni
Burila Mare
Butoiești
Căzănești
Cireșu
Corcova
Corlățel
Cujmir
Dârvari
Devesel
Dubova
Dumbrava
Eșelnița
Florești
Gârla Mare
Godeanu
Gogoșu
Greci
Grozești
Gruia
Hinova
Husnicioara
Ilovăț
Ilovița
Isverna
Izvoru Bârzii
Jiana
Livezile
Malovăț
Obârșia de Câmp
Obârșia-Cloșani
Oprișor
Pădina Mare
Pătulele
Punghina
Podeni
Ponoarele
Poroina Mare
Pristol
Prunișor
Rogova
Salcia
Stângăceaua
Svinița
Șișești
Șimian
Șovarna
Tâmna
Vânători
Vânjuleț
Vlădaia
Voloiac
Vrata

Acest articol conţine materiale din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.

Apus de soare la Portile de Fier, pe Dunare

Peste o mie de credincioşi din toată Oltenia, prezenţi la hramul de la Mănăstirea Lainici

Peste o mie de credincioşi din toate judeţele Olteniei au fost prezenţi astăzi (luni, 6 august), la Mănăstirea Lainici din judeţul Gorj, de praznicul “Schimbarea la Faţă a Domnului”. În această zi a fost sărbătorit şi hramul Schitului Locurele, situat la aproximativ cinci kilometri distanţă de sfântul locaş monahal. Cu acest prilej, slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei şi de Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, alături de un numeros sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de Grupul Psaltic “Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir”, al Catedralei Mitropolitane “Sfântul Dumitru” din Craiova, condus de prof. Victor Şapcă. După ce au ascultat Sfânta Liturghie, credincioşii s-au închinat la moaştele Sfântului Irodion, aflate în incinta mănăstirii, şi au sărutat icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. La final, IPS Părinte Mitropolit Irineu a vorbit despre semnificaţia sărbătorii de astăzi pentru credincioşii creştin - ortodocşi. 

“Plecăm de aici nu numai cu această bucurie a serbării, de praznicul «Schimbării la Faţă a Domnului», dar ne întoarcem cu lumina pe care Sfinţii Apostoli au văzut-o pe Muntele Tabor, întrucât orice Sfântă Liturghie este un Tabor. Urcăm treaptă cu treaptă prin rugăciunile şi cântările Sfintei Liturghii şi ajungem în vârf, într-un munte înalt, aşa cum spune Sfânta Evanghelie. Urcăm sus, să-L vedem pe Dumnezeu, să ne împărtăşim de El şi să trăim această bucurie, a prezenţei lui Dumnezeu”, a precizat în cuvântul de învăţătură IPS Părinte Mitropolit Irineu.

Mănăstirea Lainici este aşezată în Defileul Jiului şi este considerată de sute de ani liantul credincioşilor din Oltenia cu cei din Ardeal, datorită aşezării ei geografice. Aflat într-o poiană, la o altitudine de aproape 800 de metri, aşezământul monahal a luat fiinţă între anii 1850 - 1852. În biserica nou-construită în curtea Mănăstirii Lainici se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Grabnic Ascultătoare“, unicat în ţara noastră, adusă de la Muntele Athos. Este pictată pe lemn de santal şi acoperită cu o mantie grea de argint aurit.

Judeţul Gorj

Transalpina

Regiune Sud-Vest
Reședință Târgu Jiu
Guvernare
- Președintele Consiliului Județean Ion Călinoiu (PSD)
- Prefect Vasile Liviu Andrei
Suprafață
- Total conform surselor, 5.602 km²
Populație (2011)
- Total 345,771 locuitori
Prefix telefonic 53
Indicativ autovehicule GJ

Județul Gorj este unul dintre cele 41 de județe ale României. Reședința lui este municipiul Târgu Jiu.
Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii și-au gasit adăpost în Gorj. Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul Jaleș. Teritoriul județului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest județ a fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea județul a fost o parte distinctă a formațiunii politice condusă de Litovoi. Doar la sfârșitul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca județ.

Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este limitat de județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est). La nivelul județului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost recenzate 155.695 de locuințe și 345.771 de persoane.

Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, județul Gorj se află într-o poziție mai puțin favorabilă, deoarece regiunea din care face parte este caracterizată de un nivel de dezvoltare mai scăzut. El dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil și este unul dintre județele bogate în resurse naturale atât din punct devedere al cantităților cât și al diversității.

Cu un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de cadru natural pitoresc, monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică.

Căi de transport și comunicație

Județul Gorj este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport, căi de comunicație și accesibilitate spre porturile dunărene și în zona turistică submontană:

• poziție favorabilă, relativ centrală, a municipiului Târgu Jiu la intersecția unor axe majore de circulație (Craiova – Deva și Râmnicul Vâlcea – Drobeta Turnu Severin);
• majoritatea orașelor adiacente unui DN (excepție Țicleni) și un grad bun de acoperire al teritoriului (39,3 km - 100 km²), dar nu însă și calitativ;
• deși regiunea are o densitate redusă, accesibilitatea și densitatea feroviară relativ bună (34,4 km / 1.000 km²), în apropiere de magistrala București – Craiova.

Gorjul este traversat de drumuri județene și este accesibil prin rețeaua de drumuri naționale de bună calitate (1.500 km de drumuri la nivelul județului). În 2-5 ore se poate ajunge într-unul din marile centre ale țării - București, Timișoara, Craiova.

Sistemul de telecomunicații a beneficiat în ultimii ani de îmbunătățiri. Astfel, s-a trecut la înlocuirea centralelor telefonice manuale, fiind dată în folosință, între altele, în Târgu Jiu o centrală telefonică digitală cu 16.000 de linii telefonice.

Serviciile poștale au fost restructurate pe parcursul ultimilor ani. Pe lângă serviciile tradiționale oferite (scrisori, colete), au fost introduse și alte lucruri, cu o solicitare din ce în ce mai mare.

Port popular

Portul popular din Gorj este alcătuit din catrințe (cea din față numită fâstâc, iar cea din spate cătrințoi), apoi vâlnic, cămașă sau ciupag cu poale, cârpă de bumbac sau borangic, cojocul și șuba pe timp de iarnă. Ceea ce caracterizează costumul de Gorj este armonia cromatică, tonurile vii de albastru, roșu și alb, decorul variat al vâlnicelor format îndeosebi din motive geometrice ca: romburi, cruciulițe, spirale. Un moment important în evoluția costumului gorjenesc îl constituie apariția portului schilăresc în jurul anului 1900 care adaugă noi piese la costumul tradițional, contribuind la îmbogățirea ornamenticii, a materialelor din care se confecționau piesele prin introducerea postavului.

Imagine: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Transalpina.JPG
 
Acest articol conţine materiale din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.

Judeţul Dolj

Regiune Sud-Vest
Reședință Craiova
- Președintele Consiliului Județean Ion Prioteasa (PSD)
- Prefect Giugea Nicolae
Suprafață
- Total 7.414 km²
Populație (2002)
- Total 734,231 locuitori
- Densitate 99 loc./km²
- Locul după populație 3
Prefix telefonic 51
Indicativ autovehicule DJ
Dolj este un județ în regiunea Oltenia din România, aflat în regiunea cea mai mănoasă și roditoare a Câmpiei Dunării și a Olteniei, într-o zonă ce a oferit, de-a lungul timpului, condiții de climă și mai ales sol, dintre cele mai prielnice.

Populația

Evoluția demografică 

Diviziuni administrative

Județul Dolj cuprinde 3 municipii, 4 orașe și 103 comune.

Municipii

Craiova
Băilești
Calafat

Orașe

Bechet
Dăbuleni
Filiași
Segarcea

Comune

Afumați Almăj Amărăștii de Jos Amărăștii de Sus Apele Vii Argetoaia Bârca Botoșești-Paia Brabova Brădești Braloștița Bratovoești Breasta Bucovăț Bulzești Călărași Calopăr Caraula Cârcea

Cârna Carpen Castranova Catane Celaru Cerăt Cernătești Cetate Cioroiași Ciupercenii Noi Coșoveni Coțofenii din Dos Coțofenii din Față Daneți Desa Dioști Dobrești Dobrotești Drăgotești

Drănic Fărcaș Galicea Mare Galiciuica Gângiova Ghercești Ghidici Ghindeni Gighera Giubega Giurgița Gogoșu Goicea Goiești Grecești Întorsura Ișalnița Izvoare Leu

Lipovu Măceșu de Jos Măceșu de Sus Maglavit Malu Mare Mârșani Melinești Mischii Moțăței Murgași Negoi Orodel Ostroveni Perișor Pielești Piscu Vechi Plenița Pleșoi Podari

Poiana Mare Predești Radovan Rast Robănești Rojiște Sadova Sălcuța Scăești Seaca de Câmp Seaca de Pădure Secu Siliștea Crucii Șimnicu de Sus Sopot Tălpaș Teasc Terpezița Teslui

Țuglui Unirea Urzicuța Valea Stanciului Vârtop Vârvoru de Jos Vela Verbița

Turism

Absența peisajelor naturale și transformările antropice determină un potențial turistic redus, dar care recompensează prin obiectivele turistice și arhitectonice din principalele orașe

Rezervații naturale și monumente ale naturii

• Pădurea Ciurumela de la Poiana Mare - Este o rezervatie forestiera, cu salcâmi bătrâni, apreciată pentru conținutul lemnos și dimensiunile arborilor, unici în Europa. Rezervația forestieră se află pe partea dreaptă a drumului național Calafat – Bechet – Cernavodă, la circa 5 km de comuna Poiana Mare. Pădurea de salcâm care formează rezervația are o vechime de peste 90 de ani și se întinde pe o suprafață de 8 ha.
• Punctul fosilifer Bucovăț - În comuna Bucovăț se întinde pe o suprafață de 4 ha, un important punct fosilifer, cu o bogată faună fosilă de cochilii de moluște, care datează din Paleolitic, descoperit în anul 1949. Datorită cercetărilor și studiilor publicate despre fauna fosiliferă de moluște existentă aici, zona este ocrotită de lege.
• Rezervația ornitologică de la Ciupercenii Noi (la sud de Calafat) - În apropiere de comuna Ciupercenii Noi se întinde pe o suprafață de 500 ha un colț de luncă care a fost declarată rezervație ornitologică în anul 1971. Aici traiesc peste 140 de specii de păsări, unele rare, printre care se numără barza neagră, egreta mică, rața pestriță, lișița, codobatura albă, stârcul roșu etc. Este singurul loc din lunca Dunarii care a rămas neîndiguit.
• Rezervația de bujori sălbatici de la Plenița - Este unică în Romania.
• Păduri - Zona Doljului este presarată cu numeroase păduri cum sunt cele de la Coșoveni (o zonă de vanatoare de căpriori și fazani la 10 km de Craiova pe DN 6), Radovan (la 30 km de Craiova) sau de la Braniște (cu stejar brumăriu).
• Parcul Nicolae Romanescu din Craiova - Realizat după planurile arhitectului francez E. Redont între anii 1900 – 1903, este unul dintre cele mai mari parcuri din țară (cu o suprafață de 90 ha). Aici au fost amenajate sere, un lac cu insule, statui și un frumos pod suspendat.

Personalități

Corneliu Baba
Ioana Bulcă
Marcel Iureș
Alexandru Macedonski
Titu Maiorescu
Amza Pellea
Doina Ruști
Marin Sorescu
Francisc Șirato
Nicolae Titulescu
Ion Țuculescu
Nicolae Vasilescu Karpen
Ion D. Sîrbu

Acest articol conţine materiale din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.