Regiunea Oltenia

Regiunea Craiova (după 1960: Regiunea Oltenia) a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în sud-vestul Republicii Populare Române, între 1952 (când a avut o reorganizare administrativă în România) și 1968 (când au fost desființate regiunile și a fost reintrodus sistemul administrativ bazat pe județe).

Populație

Populația regiunii Craiova era alcătuită preponderent din români. Acestora li se adăugau romii și în sud, mici comunități de bulgari.

Istoric

Reședința regiunii a fost la Craiova, iar teritoriul cuprindea cuprindea 84,25% din teritoriul regiunii istorice Oltenia, având o suprafață de 20.300 km²
Regiunea Craiova includea 20 de raioane.

Vecinii regiunii Craiova

Regiunea Craiova se învecina: la nord-vest cu Regiunea Timișoara (după 1960: Regiunea Banat), la nord cu Regiunea Hunedoara, la nord-est cu Regiunea Pitești (după 1960: Regiunea Argeș), la sud-est cu Regiunea București, la sud cu Bulgaria și la vest cu Iugoslavia.

Raioane componente

• Amaradia (Melinești)
• Baia de Aramă
• Balș
• Băilești
• Calafat
• Caracal
• Corabia
• Craiova
• Cujmir
• Filiași
• Gilort (Tg. Cărbunești)
• Gura Jiului (Bechet)
• Novaci
• Oltețu (Bălcești)
• Plenița
• Segarcea
• Strehaia
• Tîrgu Jiu
• Turnu Severin
• Vînju Mare

Acest articol conţine materiale din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.

Judeţul Vâlcea

Consiliul Judeţean Vâlcea

Reședință Râmnicu Vâlcea
Localități componente 2 municipii, 9 orașe, 78 Comune
Guvernare
- Președintele Consiliului Județean Dr.ing. Ion Câlea (PSD)
- Prefect Av. Petre Ungureanu
Suprafață
- Total 5.765 km²
Populație (2002)
- Total 413,247 locuitori
- Densitate 72 loc./km²
- Locul după populație 25
Prefix telefonic 50
Indicativ autovehicule VL

Județul Vâlcea, localizat în sudul României, se întinde pe o suprafață de 5.765 km² și se învecinează cu județele Alba și Sibiu la nord, județul Argeș la est, județul Olt la sud și sud-est, județul Dolj la sud-vest, județul Gorj la vest și județul Hunedoara la nord-vest.
Reședința județului este municipiul Râmnicu Vâlcea.
Din punct de vedere administrativ, județul Vâlcea este împărțit în 2 municipii, 9 orașe și 78 de comune.
Prin așezarea sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele ale Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng. Aici între masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din județ, cunoscută sub numele de Țara Loviștei.
Muntele Cozia, după unele mărturii ar fi "Kogaionon, muntele sfânt al dacilor".
Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu altitudini între 400–800 m.
Râul Olt străbate județul pe o distanță de 135 km, primind apele a numeroși afluenți din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafața județului. Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari.
Județul Vâlcea prin însăși așezarea sa geografică dispune de importante resurse naturale.
Munții cu vaste păduri de conifere și foioase unde trăiesc urși, capre negre, cerbi, căprioare. De asemenea pășuni alpine unde oieritul este ocupația ancestrală a oamenilor locului.
Către dealuri, plantațiile pomicole oferă fructe: mere, pere, prune, nuci, cireși, vișini. Din prelucrarea prunelor, în județ se produce țuica de Horezu și țuica de Vâlcea. Tot pe dealuri, mai spre sudul județului, se cultivă vița de vie din care se produc vinurile de Drăgășani.
Spre granița de sud a județului, câmpia asigură terenuri fertile practicării agriculturii, cultivându-se cerealele (grâu, secară, porumb) sau culturi tehnice.
Bogăția județului Vâlcea este întregită de importante resurse minerale, importante atât pentru economia județului cât și pentru economia națională. De la Cataracterele Lotrului, lângă Voineasa, se exploatează mică, pegmatite de cuarț și fedspat; calcar de la cariera Bistrița din comuna Costești: sare (clorură de natriu) de la Ocnele Mari; cărbune brun de la Berbești, Alunu, Copăceni; țiței și gaze naturale de la Băbeni, Mădulari, Făurești; izvoare de ape minerale de la Călimănești, Băile Olănești, Băile Govora; hidrocentrale (17 la număr).

Economie

Principalele ramuri economice ale județului Vâlcea sunt agricultura, industria chimică, industria lemnului, industria alimentară ,etc. Industria chimică este reprezentată de fabrici și combinate precum Oltchim S.A., Uzinele Sodice Govora, ambele aflate la distanță de 10 km față de Râmnicu Vâlcea. Indusria energetică: hidrocentrale construite de-a lungul râurilor Olt și Lotru (Barajul Lotru-Ciunget). Industria lemnului este prezentă la Râmnicu Vâlcea și Brezoi.

Agricultură

• Industria morăritului și panificației: la Râmnicu Vâlcea,reprezentată de firmele Boromir și Vel Pitar.
• Industria cărnii: la Râmnicu Vâlcea, reprezentată de Fabrica de Carne Diana.
• Industria de vinificație: la Drăgășani.
• Industria alimentară: de conserve din legume și fructe, bere: la Râmnicu Vâlcea.

Imagine http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Valcea-S2-3.jpg
Acest articol conţine materiale din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.

Judeţul Olt

Regiune Sud-Vest
Reședință Slatina
- Președintele Consiliului Județean Paul Stănescu(PSD)
- Prefect Eugen Ionica
Suprafață 5.498 km²
Populație (2002)
- Total 489,274 locuitori
- Densitate 89 loc./km²
- Locul după populație 18
Prefix telefonic 49
Indicativ autovehicule OT
Olt este un județ din Oltenia (partea situată de la vest de râul Olt, fostul județ Romanați) și Muntenia (partea situată la est de râul Olt), România.

Geografie

Localizare: Județul Olt este situat în partea de sud a țării, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele și face parte din categoria județelor riverane fluviului Dunărea. Prin portul dunărean Corabia are ieșire la Marea Neagră. Suprafața totală de 5.498 kmp., reprezentând 2,3% din teritoriul țării, situează județul pe locul 22 la nivelul României ca suprafață. Din punct de vedere al populației, județul ocupă locul 18 cu 489.274 locuitori (2002) având o densitate de 89 locuitori/km².
Vecini:

• Nord – județul Vâlcea
• Est – județele Argeș și Teleorman
• Sud – fluviul Dunărea pe o distanță de 45 km, care-l desparte de Bulgaria
• Vest – județul Dolj

Climă: este temperat-continentală, mai umedă în partea de nord si mai aridă în partea de sud. Punctul cel mai friguros etse la Caracal datorită curenților reci din estul Câmpiei Române care își au punctul terminus în această zonă, iar punctul cel mai călduros este la Corabia.
Relief: Este centrat pe valea inferioară a Oltului și teraselor sale și este format din câmpii și dealuri nu prea înalte. De la limita de nord a județului până în apropiere de Slatina se întâlnește zona de dealuri, aparținând Podișului Getic și care ocupă o treime din suprafața județului. La sud de Slatina până la Dunăre se desfășoară o parte a Câmpiei Române, cu următoarele subunități de câmpie: Câmpia Romanaților, Câmpia Boianului și Câmpia Burnazului. Altitudinea reliefului coboară în pantă lină de la Vitomirești, către Dunăre până la Corabia, ceea ce conferă o expoziție sudică însorită. Valea Dunării, orientată est-vest, domină malul românesc și prezintă terase întinse. Valea Oltului reprezintă o adevarată axă a teritoriului județului. Terasele Oltului se remarcă prin întinderi mai mari pe partea dreaptă a văii, începând din nordul județului până la Dunăre si până la Drăgănești pe partea stângă unde sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m și Slatina 50-60m.
Rețea hidrografică: Axul principal al rețelei hidrografice îl constituie râul Olt care străbate județul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primește ca afluenți principali: pe dreapta râul Olteț, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. În partea de nord, județul Olt este brăzdat și de râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreaptă Plapcea. Pe o distanță de 45 km, partea de sud a județului este udată de apele Dunării, care colectează întreaga rețea hidrografică a județului.

Lista orașelor din județul Olt

• Slatina, municipiu, reședința județului Olt
• Caracal, municipiu, fostă reședință a județului Romanați
• Balș
• Corabia port la Dunăre
• Scornicești
• Drăgănești-Olt
• Piatra Olt nod C.F.
• Potcoava

Imagine http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Prefectura_Judetului_Olt.jpg
Acest articol conţine materiale din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.

Clinica Nera

Până în prezent, în România nu există niciun centru de recuperare oncologică.

·         Construirea primei Clinici de Recuperare Oncologică din România este o şansă pe care Fundaţia Sfânta Irina luptă să o ofere bolnavilor de cancer în stadiu incipient, într-un efort de a găsi o soluţie în faţa unui sistem de sănătate deficitar.

·         Îngrijirea post-tratament este vitală, pentru că:

o        Organismul uman are nevoie de întărire, revitalizare și readaptare în urma tratamentului alopat.

o        Pacienții diagnosticați cu cancer sunt afectaţi din punct de vedere psihic de şocul că boala lor nu ar putea fi tratată şi dezvoltă depresii, care îngreunează tratamentul oncologic.

·         Clinica va putea ajuta să trăiască peste 1.000 de bolnavi în fiecare an;

o        Apar peste 2.000 de noi cazuri de cancer în fiecare an;

o        Suntem printre fruntaşii Europei în ceea ce priveşte mortalitatea în cazul cancerelor.

·         Clinica Nera va oferi îngrijire post-tratament bolnavilor de cancer în stadii incipiente și va încorpora şi un departament de cercetare pentru prevenţia şi depistarea precoce a cancerului.

·         Clinica va folosi metode de recuperare precum:

-          psihoterapie;

-          kinetoterapie;

-          dietoterapie;

-          învăţarea unui stil de viaţă corect.

·         Cercetarea în prevenţia şi depistarea precoce a cancerului este vitală, pentru că:

o        Susţine dezvoltarea terapiilor auxiliare tratamentului medical;

o        Investeşte în educarea comportamentelor preventive - adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi a unei mentalităţi pozitive reprezintă o barieră în calea tuturor bolilor.

·         Centrul va fi ridicat în Valea Nerei, în localitatea Slatina-Nera din judeţul Caraş Severin.

·         Construcţia demarează în luna septembrie 2012, iar proiectul este proiectat să fie finalizat la sfârșitul primului trimestru din 2014.

·         Centrul va fi organizat într-o structură arhitecturală şi funcţională de tip sanatorial și va avea 42 de saloane, pacienții urmând a fi găzduiţi în saloane cu 1 pat.

Despre proiect

·         În 2010, pentru construcţia Clinicii Nera, s-a depus un proiect de finanţare în cadrul POSCCE Axa Prioritară 2 – Competitivitate prin CDI, Operaţiunea 2.3.2. Contractul, în valoare totală de aproximativ 4.5 milioane EUR, a fost semnat în august 2011, pentru o finanțare de aproape 70% din valoarea eligibilă, pentru restul fiind necesar aportul beneficiarului.

·         Costurile implicate de realizare a investiţiei se ridică la 15.717.640 RON, fără TVA. Proiectul are aprobată o finanţare în valoare de 9.380.751,10 RON (adică 2.202 mil EUR), iar contribuţia Fundaţiei este de 30% din totalul proiectului, respectiv suma de 6.337.079 RON (sau 1.487,5 mil. EUR), fără TVA, la care se adaugă valoarea TVA-ului de aproximativ 885.027 EUR.

Mai multe detalii despre clinica Nera şi despre colectarea de fonduri pe www.clinicanera.ro.

Despre Fundaţia Sfânta Irina

Fundația Sfânta Irina a fost înființată în anul 1998 de către un grup de medici – cadre universitare, cercetători, rezidenţi, specialişti – în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii bolnavilor de cancer. În 2006, fundația a construit Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfânta Irina”, care are ca scop îngrijirea specializată a bolnavilor de cancer şi leucemie aflaţi în stadiu avansat. În cadrul acestui centru, specialiștii oferă în mod gratuit și fără nicio discriminare, asistenţă medicală, socială, psihologică şi spirituală atât bolnavilor, cât şi familiilor acestora. Director al Fundaţiei Sfânta Irina este dr. Pavel Chirilă, cel care a mai înfiinţat şi Centrul de îngrijire paliativă Sfânta Irina

ÎN ROMÂNIA SE INTERZICE DREPTUL FUNDAMENTAL LA MUNCĂ!

Elaborarea strâmbă a legilor şi/sau aplicarea lor ad literam de către funcţionarii publici naşte monştri!

La începutul anului 2002 am fost numit administrator la o firmă nou înfiinţată.

În acelaşi an, unul din cei doi asociaţi ai firmei a decis desfiinţarea firmei si eliberarea din funcţie a tuturor angajatilor, inclusiv a administratorului, preluând toate documentele firmei, ştampilele, şi inventarul.

Ulterior, acesta a suspendat activitatea firmei fără a plăti taxele şi impozitele către stat şi dispunând după bunul plac de bunurile aflate în inventar.

În anul 2007, am primit o somaţie ca administrator al firmei (întrucât asociatul nu a procedat ulterior, aşa cum a promis, la modificarea actului constituiv privind eliberarea din funcţie a administratorului) să plătesc toate taxele şi impozitele restante, inclusiv penalităţile aferente.

Intrucât nu puteam demonstra decât în urma unui proces cu martori că nu mai am nicio legătura cu firma, am fost de acord să plătesc personal această sumă, cu condiţia eliberării mele din funcţie. Ca urmare, între asociaţii firmei şi mine s-a încheiat un Proces Verbal autentificat la notariat, conform căruia după plata sumei respective sunt eliberat din funcţie şi exonerat de orice răspunderi ulterioare. Dovada plăţii şi o copie a Procesului Verbal de schimbare din funcţie le-am depus şi la Administraţia Financiară, obţinând de acolo o Fişă Sintetică Totală din care rezulta că firma nu mai are nicio datorie. Conform Procesului Verbal respectiv "administratorul este exonerat de orice alte responsabilităţi şi este eliberat din funcţie iar activitatea firmei este preluată de asociaţi, urmând ca asociaţii să efectueze modificările necesare în documentele companiei şi la Registrul Comerţului în termen de 30 zile de la încheierea prezentului proces verbal".

Intrucât ulterior am constatat că asociaţii firmei nu au procedat conform Legii Societăţilor Comerciale nr. 31/1990 înscriind în Registrul Comerţului eliberarea din funcţie a administratorulu conform Procesului Verbal (personal, ca fost administrator, nu mai aveam nicio posibilitate legală de a acţiona în acest sens), am solicitat Oficiului Registrului Comerţului Mehedinţi printr-o adresă înregistrată să ia măsuri împotriva asociaţilor pentru a se încadra în legalitate şi să facă modificările necesare, conform documentelor pe care le-am ataşat în copie.

Functionarul de la Oficiului Registrului Comerţului Mehedinţi cu care am discutat a refuzat sa ia în considerare documentele prezentate, afirmând că nu pot fi eliberat din funcţie decât dacă asociaţii se vor prezenta personal la Oficiului Registrului Comerţului Mehedinţi.

În 2011, am fost citat de către Oficiul Registrului Comerţului Mehedinţi ca administrator la Tribunalul Mehedinţi pentru dizolvarea firmei. Prin decizia judecătorească pe baza documentelor pe care le-am depus, s-a recunoscut faptul că nu mai am nicio legătură cu firma respectivă şi a-a admis dizolvarea firmei.

Urmare a acestei decizii, Oficiul Registrului Comerţului Mehedinţi a dat din nou în judecată firma, de această dată fără a mai fi nominalizat ca administrator al firmei, conform documentelor afişate online de către Tribunalul Mehedinţi. Prin decizia judecătorească se decide radierea firmei din registrul comerţului.

În august a.c., m-am prezentat la Oficiul Registrului Comerţului Mehedinţi pentru a mă putea înregistra ca să lucrez ca Persoană Fizică Autorizată. După ce am plătit toate taxele aferente, la câteva zile, mi s-a respins solicitarea pe motiv că "exista fapte in cazierul fiscal conf.og75/2001 art.2/alin,3". "Fapta savarsita: Reprezentant legal al persoanei juridice declarata inactiva fiscal; actul normativ incalcat: OG Nr. 75 din 2001 art. 2 1 alin, 3 1 lit. 1 pct.; Sanctiunea aplicata efectiv: firma a fost declarata inactiva fiscal la 2009. Conform actului normativ: OP Nr. ... din 2009 art. 1 alin, 1 lit. 1 pct.. Organ constatator: Compartiment cu atributii in gestionarea registrului contribuabililor. Institutia constatatoare : Ministerul Finantelor Publice. Fisa de inscriere: ... din ...12009. Contribuabil sanctionat având CIF: ..."

La Oficiul Registrului Comerţului Mehedinţi mi s-a spus că, pentru a putea fi înregistrat ca Persoană Fizică Autorizată, trebuie să obţin de la Administraţia Financiară o reactivare a cazierului fiscal.

La Administraţia Financiară mi s-a spus că nu pot lua în consideraţie actele prezentate de mine, singura sursă a lor pentru această situaţie fiind Oficiul Registrului Comerţului Mehedinţi, unde eu figuram încă în funcţia de administrator iar firma nu era radiată.

În concluzie, mi s-a răspuns că nu mă pot înregistra ca Persoană Fizică Autorizată, şi deci nu am voie să lucrez.

Concluziile trase de mine din această situaţie se rezumă pe scurt la următoarele:

1. Patronul unei firme poate demite un administrator şi apoi să opereze firma după bunul lui plac, răspunderea revenind în totalitate vechiului administrator atâta timp cât patronul nu operează modificarea la Registrul Comerţului, chiar dacă administratorul respectiv deţine documente legale care atestă nevinovăţia sa.

2. Prin refuzul sub orice formă de a se înregistra o Persoană Fizică Autorizată, mai ales în condiţiile crizei profunde actuale unde nu se găsesc decât foarte greu locuri de muncă la alte firme şi aproape deloc la stat, se refuză dreptul fundamental la muncă al persoanei respective.
La întrebarea mea adresată funcţionarilor cu care am discutat, despre cum voi trăi fără alte venituri şi fără a avea posibilitatea legală să lucrez, aceştia au dat din umeri şi au spus că nu comentează.
Urmare a acestei situaţii fără ieşire, am transmis câte o adresă cu aceste aspecte, solicitând anularea interdicţiei de a munci, către Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, şi Oficiul National al Registrului Comertului. Încă mai aştept un răspuns de la aceste instituţii.

(Sursa)

Judeţul Mehedinţi

Regiune Sud-Vest
Reședință Drobeta-Turnu Severin
Suprafață - Total 4.933 km²
Populație (2002)
- Total 306,732 locuitori
- Densitate 62 loc./km²
- Locul după populație 35
Prefix telefonic 0a52
Indicativ autovehicule MH

Două origini ale cuvântului Mehedinți sunt posibile: una latină, ce ar deriva din anticul "Mediam", colonie romană de lângă localitatea "Mehadia" (Caraș-Severin) sau maghiară: "méhészkedés" - stupărit ("méhek" însemnând albină). Imaginea albinelor în heraldica ținutului regiunii Mehedințiului pare să confirme cea de-a doua origine etimologică.
Conform istoricului Bogdan Petriceicu Hasdeu, în a sa Istorie Critică a Românilor, numele de Mehedinți vine de la Mehedinski, un termen slav desemnând teritoriul din jurul orașului Mehadia, oraș aflat pe teritoriul județului vecin Caraș Severin, la granița cu Mehedințiul.

Lista municipiilor din județul Mehedinți

Drobeta-Turnu Severin
Orșova

Lista orașelor din județul Mehedinți

Strehaia
Vânju Mare
Baia de Aramă

Lista comunelor din județul Mehedinți

Bâcleș
Bala
Bălăcița
Bâlvănești
Balta
Braniștea
Breznița-Motru
Breznița-Ocol
Broșteni
Burila Mare
Butoiești
Căzănești
Cireșu
Corcova
Corlățel
Cujmir
Dârvari
Devesel
Dubova
Dumbrava
Eșelnița
Florești
Gârla Mare
Godeanu
Gogoșu
Greci
Grozești
Gruia
Hinova
Husnicioara
Ilovăț
Ilovița
Isverna
Izvoru Bârzii
Jiana
Livezile
Malovăț
Obârșia de Câmp
Obârșia-Cloșani
Oprișor
Pădina Mare
Pătulele
Punghina
Podeni
Ponoarele
Poroina Mare
Pristol
Prunișor
Rogova
Salcia
Stângăceaua
Svinița
Șișești
Șimian
Șovarna
Tâmna
Vânători
Vânjuleț
Vlădaia
Voloiac
Vrata

Acest articol conţine materiale din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.

Apus de soare la Portile de Fier, pe Dunare